Om de știința descoperă metoda prin care țesutul cardiac poate fi regenerat

Bolile de inimă reprezintă una din principalele cauze de deces din ziua de azi.

Dr. Yin, cercetătorul care a descoperit această metodă, folosește peștele zebră pentru a studia regenerarea țesuturilor inimii, datorită capabilităților acestui micuț peștișor de a regenera forma si funcția a aproape oricărei parți din corpul acestuia, inclusiv inima, oase, piele sau vase sanguine.

Deși putem spune, fară nici un dubiu, că acest pește nu are nici o asemănare cu omul, materialul genetic al acestuia este în proporție de 70% identic cu cel al omului, inclusiv gene importante precum cele care contribuie la regenerarea mușchiului cardiac.

Aceste gene sunt conservate la oameni și alte animale, dar activitatea acestora este diferită în cazul unei răni, ca de exemplu un infarct.

Studile lui Yin sunt, de fapt, continuarea cercetărilor asupra unui medicament experimental, ZF143, care accelerează regenerarea țesuturilor musculare sau a țesuturilor membrelor.

Cercetarile doctorului Yin au ajutat la descoperirea rolului unui microRNA, miR-101a, un regulator genetic central, și anume stimularea creșterii țesutului cardiac cât și îndepărtarea țesuturilor cicatrizate.

Medicul descrie aceste 2 funcții ca și “Yin și yang” al regenerării țesutului muscular, care servește inițial ca un bandaj imediat perfect, dar care trebuie eliminat ulterior deoarece impiedică batăile  inimii să funcționeze corespunzător.

Bolile de inimă sunt răspunzătoare pentru aproximativ 17 milioane de morți anual, din care 7,4 milioane se datorează bolilor cardiace coronariene, una din cele mai comune afectiuni ale inimii.

În Statele Unite ale Americii, anual, aproximativ 720,000 de oameni trec printr-un infarct, ceea ce înseamnă că un numar foarte mare de oameni va putea beneficia de un medicament ce le va putea regenera țesuturile inimii.

Înțelegând mai clar circuitele genetice care conduc la regenerarea țesuturilor, Dr. Yin și echipa sa, vor fi capabili să creeze un nou medicament care ar permite controlul acestor gene și astfel stimularea  regenerarării inimii pacienților care au suferit un atac de cord.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestmail

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *